Vertex
O invitatie-calatorie: Adina Berneaga
Sabin Corneliu
Buraga
|
Am intrat cu sfiala in casa pictoritei Adina Berneaga, presati de vremea cenusie si umeda a iernii, gindind ca dorinta artistei de a ne arata creatiile sale este una tinind de (firesti) orgolii. De fapt, a fost mult mai mult decit atit! Adina Berneaga ne-a ispitit cu o calatorie-invitatie in ceea ce se poate numi "acasa". Jubilind, nimic nu era mai placut pentru dinsa decit descoperirea propriilor sale tablouri in ochii vizitatorilor atingind din priviri desenele, schitele viguroase, portretele translucide, gradinile de petale, uleiuri blinde, dar totodata incarcate de forta, suprema multumire a pictoritei fiind aceea ca oamenii sa locuiasca in pinzele ei, sa discute cu ele, sa partajeze spatiul artei... Nume si prenume: Adina Berneaga. Domiciliul actual: Strada Pinului, numarul 8, Iasi. Studii: Universitatea "A.I.Cuza" din Iasi - Facultatea de filologie, sectia engleza-româna. Studii artistice: Casa studentilor din Iasi, clasa prof. Vedinivschi (1964-1970), Academia de Arte, clasa prof. Dan Hatmanu (1980-1981). Cele doua camere ale vilei sint pline de tablouri, fie inca pe masa de lucru, in stadii provizorii, fie in bratele sevaletului, la fereastra, fie deja etalate la inaltime pe ziduri, ordonate ca pentru o expozitie speciala. "Tabloul te invita sa pastrezi in fata lui, cel putin un timp, tacere, reculegere, sa te apropii decent si sa astepti. Sensul imaginii, citeodata, tainuit si neinteles, se lasa descoperit greu, incetul cu incetul... Vei afla poate ca tulburarea ce ti-au strecurat-o aceste imagini poate fi totusi o victorie..." (Corneliu Baba) Expozitii de grup: din 1965, la Sala Victoria, Palatul Culturii, Liceul Pedagogic, Rotonda UMF, Galeriile "Emil Alexandrescu" din Copou, Corpul B al Universitatii "A.I.Cuza" din Iasi... ar fi doar citeva exemplificari. Poate parea un gest excentric, bizar, dar Adina Berneaga nu neaga faptul ca si-a transformat habitatul intr-o expozitie permanenta, parte dintr-un muzeu inedit, initiativa incercata si de alti artisti, prin deceniile doi-trei ale secolului... Insa nu doar aceasta conteaza, ci pulsul, bogat in semne si simboluri, ale straturilor, multiple tarimuri suprapuse, din tablourile intimpinind, deschise si pregatite de voiaj fantastic, pe cei care doresc sa le admire! ![[Adina Berneaga - Autoportret]](adina12-new.jpg) Expozitii personale: incepind cu anul 1964, la Casa Tineretului, Casa Corpului Didactic, Sala Pasilor Pierduti, Universitatea Politehnica, Foaierul Teatrului National, Galeriile "Cronica", Rotonda UMF (Iasi), Sala Teatrului Foarte Mic (Bucuresti), Casa de Cultura (Dorohoi)... Cele doua ore de discutii s-au derulat foarte rapid, condimentate de introspectii in amintiri, de evocari superbe, de descrierea tehnicilor de desen, nu mai stiam ce sa intrebam sau ce sa punctam, volubilitatea si naturaletea artistei vrajindu-ne auzul, asa cum retina fusese deja fermecata de atelierul-expozitie, pregatit oricind. Sa rememoram ce-a mentionat, cindva, maestrul Corneliu Baba: "Tablourile, odata semnate, nu mai sint ale tale, in afara de faptul ca ele se prezinta de regula singure. Ce nevoie au ele de explicatii?" Sau, parafrazind-o pe Virginia Woolf, arta nu-i o insiruire de ochelari rinduiti in simetrie; arta e un nimb de lumina, un invelis semitransparent, care ne cuprinde de cind se trezeste constiinta si pina la sfirsitul ei... Zimbind, Adina Berneaga ne promite o selectie a vastelor sale lucrari, parte din ele gazduind colectionari ai artei din Franta, Germania, Israel, Canada sau Statele Unite. Un colt din acestea este prezent si aici. Nu uitati sa le simtiti si sa le traversati in liniste, sa nu se sperie ochii florilor, violoncelistul, peisajele de vis, anotimpurile decantate in arome de ulei si vernis... Cind am plecat spre casa, nu mai conta cum era afara, nuantele insorite din locuinta artistei poleisera totul cu azur. ianuarie 2000 |
GaleriaPortret 1
|
