Viaţă şi cuvînt
Viaţa nu-i o piatră,
azvîrlită de zei gri
pe ţărîna fără cer,
rănind sufletele
şi-adormind larma.
Viaţa nu-i bolovan
purtat de neguri
spre frici şi manii,
către orizont laş,
aşteptînd asfinţit.
Viaţa-i doar cuvînt,
rostit pentru surzi,
scris pentru arşi orbi,
mulţumind timpul!
Suficiente semne roz,
peste oameni şi fapte!?
Gropi de existenţă,
ca viaţa să-nvie iar,
jucărie de-azur
vindecînd tristeţile,
colecţii şi vreme...
= 04, 18-decembrie-2004 =
|
Colectînd...
Colectînd nemurire,
sînt mai brav acum,
uscat şi sănătos,
pot reuşi-n larmă,
pot fi mai înalt,
colectînd paradis,
sînt mai cast acum,
purificat în buze,
instalat de cer
în jilţ de-ngeri,
colectînd cuvinte,
sînt mai ars acum,
pîrjolit de culori,
pot străbate ura
din toate poeziile.
Sînt colecţionar, da,
am sute de feţe,
mii de roz măşti,
ani de înmulţit
şi fapte de basm,
e povestea gata,
ca şi moartea mea!
= 09-decembrie-2004 =
|
