În ipostază de balaur

Fără panică,
doar cu oul din buze,
fragil cercel
al unei despărţiri crunte,

fără teamă,
numai cu degetele
dorind să moară iar,
înconjurate de cer negru,

fără flamuri,
doar cu strălucirea
altor momente de groază,
picurînd otravă-n ochi,

astfel, sînt gata
de măcel, prins pe baionete,
aninat de catarg,
simbol al urii aspre,

sînt pregătit,
balaur fără de lacăte,
să răstorn linişte
şi să născocesc război,

fără milă,
doar cu inima de plastic
plesnită de iubirea
ce-a devenit carceră!

= 16-iulie-2005 =

Cine e uscat?

Uscat prohod,
prosop aruncat în ring,
acolo unde bătaia
nu-i decît rugă,
iar arbitrul: lumină rece,

uscat veac,
solitar vapor gri,
întruchipînd o arcă
fără de jivine,
doar cu monştri, zişi oameni,

uscat ceas, alb,
măsurînd vara din inimi
şi icebergul minţii,
acolo unde gîlgîie
otrava de-a fi sfînt,

uscat poem ros,
brînză atrăgînd flori,
ispită prea bizară
a unei realităţi amare;
totul e prea abstract?

Cine aduce ploaie,
cine promite nou potop,
cine-ascunde pustiul,
cine scrie viitor orb,
acela uscat nu e!

= 17-iunie-2005 =

Promisiuni de copaci

Copaci fără gînd,
nu fiţi trişti-n iarnă,
ale voastre seminţe
vor zîmbi-n oameni,
dăruind copii parfumaţi
şi idei fără coajă,
doar voi veţi primi
caldă binecuvîntare!

Copaci victorioşi,
nu lăsaţi clopotele
să-nvingă tăcerea
(prea udă pacoste)
şi să smulgă cer,
luaţi-vă sufletele
şi lacătele triste,
deveniţi iar iubiri!

Cîte metamorfoze-n
cuvinte fără umbră,
atîtea pasiuni albe
crescînd prin copaci,
pretext de-a-nălţa
fructe-n gloria lumii?

Copaci uşori, aspri,
închideţi moartea
şi eliberaţi iar
puţin absurd roz,
scund trofeu cast,
străluciţi-n zile
şi daţi inimilor
şanse de-a fugi!

= 02, 09-iunie-2005 =

Vîslind spre cer...

Vîslind spre cer,
adăugînd bărcii un fior nou,
voi ajunge-n icoane,
acolo unde culorile erup
de slăbiciuni celeste,

voi fi mai blînd
ca florile-anunţînd potop,
accident al monştrilor,
voi consuma religie
oferită de-un măr etern,
redevenind şarpe,

vîslind spre cer,
nu voi opri secolele
să-şi odihnească războiul,
să-şi domolească nălucirea,
voi încuraja lumea
să-mi slăvească mintea,
topind umbra trupului.

Să-mi fie această odă
început pentru o mîntuire,
aspră ticăloşie a sfinţilor?

= 13-iulie-2005 =