Rămîn grădini
În grădini cresc flori,
denumite gînduri,
unele emit polen
s-atragă inimi
sau bătrîne cărţi.
Dar anii se scurg,
asemeni fluviilor,
ofilirea cuprinde zile,
fărîmiţează dorinţe
şi-ngroapă zboruri.
Puţine seminţe-apar
în locul cicatricilor,
substituind vis
ori vîslire-n alţii,
slabe recolte-nalte...
Rămîn doar grădini
zise fotografii,
numite albi copii,
amintind multora
să nu se scuture
în zadar, singuri.
= 02-iulie-2007 =
Trei întrebări
Ce trebuie plătit
ca noaptea să curgă
în fiecare trup,
să-l umple cu vis,
cu speranţe albe?
Ce rămîne sterp
în bancnote gri,
dincolo de cifre
şi de lăcomia
de-a trăi prelung?
Ce-i mai de preţ
între pustiuri oarbe
şi clocotite arte,
pentru ca spiritul
s-aleagă lumină?
= 16-septembrie-2007 =
|
În muzeul zilelor...
Sîmbătă de fontă,
de ce-ai căzut
de pe soclul orelor,
risipind artă,
de ce-ai lovit
durerea din ochi?
Nimic mai brav
în muzeul zilelor!
Duminică de foc,
de ce-ai mistuit
hîrtiile milei,
oprind rugăciune,
de ce-ai rupt
aşteptarea orbilor?
E doar pustiu...
= 03-noiembrie-2007 =
A obţine, în ocean
Aruncat în ocean,
sub caşaloţi şi scoici,
privesc soarele
cum sărează suflet,
conservîndu-i ura,
pîrlind obsesii mici,
vreau mai mult,
sorbind din dureri,
o nouă furtună,
semn de-un potop,
doresc rechini caşti
să sfîrtece timpul!
Ce voi obţine, totuşi,
de la solzi şi-urme
de fricoase năluci?
= 17-iulie-2007 =
|
