Cartea "Fundamentele logice ale informaticii" de C. Masalagiu , publicată la Editura Universităţii. A apărut în 2004. (In Romanian)		"Fundamentele logice ale informaticii" În carte pornim de la prezumpţia că realitatea este alcatuită din obiecte şi fenomene aflate în relaţii de interdependenţă. Relaţiile (legaturile) se reflectă, în procesul gândirii umane, prin afirmaţii (judecaţi). Logica (în sens filozofic) este ştiina regulilor generale ale gândirii, cu accent pe aspectele exacte si de natura structurala ale acesteia. Logica studiaza modul de alcatuire a rationamentelor corecte, prin care, pornind de la afirmatii initiale (presupuse a fi adevarate) se obtin (utilizând reguli de inferenta sau de deductie) afirmatii noi (de dorit a fi tot adevarate). La nivel intuitiv, o afirmatie este adevarata daca reflecta în mod adecvat realitatea si falsa în caz contrar. Cu ajutorul logicii, realitatea poate fi însa cunoscuta mai profund si aprioric. Logica clasica (aristotelica, bivalenta) foloseste doar afirmatii carora li se poate asocia în mod unic o valoare de adevar standard (independenta de context, moment de timp, etc.) si se bazeaza în esenta pe principiul tertium non datur (tertiul exclus: daca o afirmatie nu este adevarata, atunci ea este cu certitudine falsa si reciproc). Exista logici neclasice, cum ar fi: logica multivaluata, modala, dinamica, temporala, intuitionista, liniara, s.a. Acestea, fie iau în considerare valori nestandard de adevar (depinzând, uneori nedeterminist, de spatiu, timp, context, etc.), fie contrazic principiul tertiului exclus. Logica matematica, formala (simbolica), preia problemele logicii filozofice si le cerceteaza folosind mijloace matematice specifice, punându-se baza pe rigurozitate si claritate în detrimentul nuantelor sau intuitiei. Aplicarea acesteia în Informatica necesita însa o anumita adaptare, atât a modului de prezentare a conceptelor (terminologiei) cât si a metodelor de demonstratie, accentul cazând pe constructivism si pe limbajele de programare bazate pe logica (limbale de tip PROLOG). Cartea se adresează tuturor celor care doresc să se iniţieze într-un studiu formal al logicii clasice (matematice), aplicată în domeniul calculatoarelor (informaticii). Studenţii anilor mici ai Facultăţilor de profil (Informatică, Automatică şi calculatoare, Informatică economică, etc.), sunt primii vizaţi. De asemenea, cercetătorii în domenii „de graniţă”, cum ar fi Inteligenţa artificială, pot gasi în lucrare conceptele de bază necesare, idei privind actualitatea domeniului sau modalităţile de abordare a unor subdomenii importante.