|
INDEX
SESIUNE
PUNCTAJE
CURRICULA
CURS 1
CURS 2
CURS 3
CURS 4
CURS 5
CURS 6
CURS 7
CURS 8
CURS 9
CURS 10
CURS 11
CURS 12
CURS 13
CURS 14
LABORATOR 1
LABORATOR 2
LABORATOR 3
LABORATOR 4
LABORATOR 5
EXAMEN
BIBLIOGRAFIE
|
DEZVOLTAREA UNUI SIT WEB IN XHTML
Tutoriale
Şabloane de design
Instrumente de dezvoltare
EXERCIŢIU
În vederea dezvoltării sitului Web personal, trebuie stabilit întâi şablonul spaţial al paginii. Acesta se proiectează cu ajutorul elementului <div>. Două exemple simple: pe XHTML.com şi pe Web Head Start. Exemple mai complexe: pe situl Style Out. Alegeţi, de exemplu, şablonul Refresh şi urmăriţi-i structura XHTML cu ajutorul editorului încorporat în Oxygen. Faceţi câteva modificări în cadrul acestui şablon: eliminaţi/adăugaţi o hiperlegătură din meniu, eliminaţi/adăugaţi o imagine în interiorul paginii sau în antetul ei, eliminaţi/mutaţi caseta de căutare din partea superioară şi citatul din partea stângă a paginii. Asociaţi nume diferite de fişiere HTML cu hiperlegăturile din meniu şi redenumiţi aceste hiperlegături. Creaţi fişierele menţionate plecând de la index.html. Editaţi fiecare fişier în parte pentru a personaliza secţiunile sitului. Validaţi situl Web obţinut. Pentru a înţelege mai bine organizarea conţinutului unei pagini Web cu ajutorul elementului <div>, urmăriţi tutorialele grupate sub numele Floatutorial (care abordează şi proprietăţile CSS asociate elementului <div>). De asemenea, parcurgeţi capitolul Visual formatting model din specificaţia CSS2. Cei obişnuiţi să îşi structureze pagina Web cu ajutorul tabelelor pot parcurge Tutorialul despre convertirea tabelelor în div-uri
UTILIZAREA CONTULUI DE PE SERVERUL FACULTĂŢII
Pentru transfer de fişiere în şi din cont: WinSCP. Fişierele corespunzătoare sitului Web trebuie transferate în directorul html. Fişierul implicit încărcat în navigator trebuie numit index.html. Pentru a vă conecta şi lucra direct în contul de pe server, utilizaţi putty. Pentru consultarea poştei electronice, utilizaţi pine (disponibil pe server şi accesibil prin comanda pine) sau pagina WebMail. Pentru gestionarea fişierelor în cadrul contului de pe server puteţi utiliza Midnight Commander (accesibil pe server prin comanda mc). Desigur, în cadrul contului pot fi utilizate comenzile Linux.
COMENZI LINUX UZUALE
Observaţii:
- Atunci când intrăm în contul personal de pe Linux suntem plasaţi automat în subdirectorul având numele contului nostru din directorul numit home de pe hard-discul serverului.
- Pe lângă directorul home conţinând directoarele utilizatorilor din sistem, există alte multe directoare pe hard-discul serverului, la care are acces administratorul de reţea: bin, dev, tmp, usr, lib, mnt, ftp, src, man, etc, sbin, local etc.
- Noi vom lucra în continuare în subdirectorul nostru din directorul home, subdirector care va funcţiona drept rădăcină a arborelui de directoare din contul nostru.
- Drumul de la rădăcina arborelui de directoare la un fişier se numeşte "cale de acces", putând fi de două feluri:
a) cale absolută: se precizează întreg drumul de la rădăcină la fişier: /com/exemple/test.html
b) cale relativă: se precizează doar drumul de la directorul curent la fişier: de exemplu, dacă directorul curent este com, fişierul anterior este adresat prin /exemple/test.html
- În cadrul comenzilor Linux, în numele de fişiere sau directoare pot fi folosite caracterele '*' şi '?' care înlocuiesc un grup de oricâte caractere, respectiv un singur caracter.
Comanda cd [dir] de schimbare a directorului curent
cd /psw/exemple, cd /html/school cd ./exemple – directorul "exemple" este subdirector al directorului curent cd /, cd $HOME, cd – plasarea în directorul rădăcină cd .. – deplasare în directorul superior
Comanda ls [opţiuni] [dir] [\more]
Afişează numele fişiereleor şi subdirectoarelor din directorul indicat (dacă acesta lipseşte – din directorul curent); ls, ls /exemple, ls ./exemple Opţiuni:
-l caracteristicile fişierelor vor fi afişate în format lung (dimensiune, data şi ora ultimei modificări etc.)
-C afiseaza doar numele fişierelor şi directoarelor, pe mai multe coloane, ordonate alfabetic pe coloane
-x similar, ordonare alfabetică pe linii
-R afişează descendent arborele de fişiere şi directoare
-S afişează în ordinea descrescătoare a dimensiunii
ls -l $HOME, ls -C -S /, ls -x /com
Comanda mkdir listă_nume_directoare
Crează unul sau mai multe directoare, având numele cele specificate, în interiorul directorului curent. mkdir /psw/exemple, mkdir lab1 lab2 lab3
Comanda cp fiş_sursă fiş_destinaţie |
cp [-r] listă_fiş_sursă director_destinaţie
Realizează o copie a fişierului sursă în fişierul dstinaţie (pe care îl crează dacă nu există), respectiv o copie a fişierelor sursă indicate în directorul destinaţie (pe care eventual îl crează). cp test.html /html/index.html cp test01.html test02.html /com/exemple cp test*.html ./exemple Opţiunea -r determină copierea recursivă în cazul unui director: cp -r /exemple /psw/exemple
Comanda mv fiş_sursă fiş_destinaţie |
mv [-r] listă_fiş_sursă director_destinaţie
Redenumeşte fişierele sursă dacă se destinaţia este directorul curent, sau mută şi redenumeşte fişierele sursă în directorul indicat. mv test.html /com/exemple/ex01.html mv test*.html /com/exemple mv test*.html ex*.html
Comenzile rmdir nume_director şi
rm [optiune] nume_director_sau_fisier
Prima comandă şterge directorul indicat doar dacă acesta este gol: rm /temp A doua comandă şterge un director, în mod recursiv
(opţiunea -r), eventual cerând confirmarea la ştergerea fiecărui fişier (opţiunea -i): rm -r /temp, rm -ir /psw/temp
Comanda chmod [opţiuni] nume_fişier_sau_director
Indicând un număr în baza 8 format din trei cifre, setează drepturi de acces asupra fişierului indicat pentru trei tipuri de utilizatori: proprietar, grup, alţii Fiecare din cei trei biţi ai unei cifre octale indică permisiunea (bitul 1) sau interdicţia (bitul 0) asupra fiecăreia dintre operaţiile de
citire, scriere, execuţie. chmod 711 ~, chmod 755 /html
Comanda find cale listă_expresii
Determină căutarea întoate subdirectoarele directorului precizat prin cale a fişierelor care îndeplinesc lista_expresii. Poate fi indicată o listă de expresii logice, care vor fi evaluate pentru fiecare fişier în parte. Expresiile logice primare pot fi compuse prin intermediul operatorilor de negaţie (!) sau de disjuncţie (-o). - Cele mai uzuale expresii logice primare sunt:
-name nume_fisier: se caută fişierul cu numele indicat, acesta putând conţine caracterele * şi ?:
find /com -name "ex*.html"
-atime n: se caută fişierele care au fost accesate ultima oară acum n zile: find / -atime 2
-mtime n: se caută fişierele care au fost modificate acum cel puţin n zile: find /com -mtime 7
Comanda grep [opţiuni] "şir" nume_fişier
Este căutat şirul de caractere specificat în fişier, numele acestuia putând conţine şi caracterele * sau ?. Opţiunile pot fi:
-n se afişeaza şi numărul liniei în care apare şirul
-y nu se face deosebire între literă mare şi literă mică
-l se afişează doar numele fişierelor ce conţin şirul precizat
grep -n "Web" *.doc grep -y "exemplu" /com/*.html
Comanda who
Comanda finger [nume_utilizator]
ACTIVITATE LABORATOR
Pentru a acumula un punctaj de maxim 30 de puncte (din 100 posibile) pentru activitate de laborator, va invit sa rezolvati urmatorul exercitiu: Rescrieti codul XHTML/CSS al paginii de start si al celei corespunzatoare laboratorului 2 astfel incat organizarea spatiala sa fie definita cu ajutorul elementelor <div> in locul elementelor <table>.
|